• Font size:
  • Decrease
  • Reset
  • Increase

Cod Etic

PRINCIPII / Prezentul cod valorizeazã convingerea cã obligatia respectãrii legii si a reglementãrilor poate coexista fãrã a intra în contradictie cu nevoia pe care o au radiodifuzorii, producãtorii, editorii si redactorii de a utiliza valorile care emerg din experientã, bun simt, repere editoriale si etice, atunci când se confruntã cu provocãri editoriale sau când desfãsoarã rutina activitatii editoriale obisnuite. „Intr-o lume perfectã ar functiona o singurã reglementare: folositi-vã propria si cea mai bunã judecatã!”(BBC Editorial Guidelines) Increderea publicului este o altã valoare pe care o pãstrãm ca reper si ea poate fi câstigatã numai prin impartialitate si onestitate si prin garantia cã se evitã în orice moment inducerea în eroare a publicului sau manipularea lui. Acuratetea prezentãrii adevãrului nu se poate obtine numai prin simpla prezentare a faptelor, ci doar în urma unui efort de a detecta aspectele relevante, de a distinge evidenta de prejudecatã sau confuzie pentru a beneficia de functia de incertitudine, si de a descoperi adevãrul acolo unde el se aflã (BBC-EG) Integritatea si independenta editorialã trebuie pãstratã în fața oricãror interese externe, a oricãror presiuni politice sau comerciale si a oricãror interese personale. (BBC-EG) Continutul editorial trebuie sã ofere semnificatie utilã pentru public, nu doar sã îi stimuleze reactii sau sã il facã tintã a mesajului publicitar. Divertismentul oferã si el acest tip semnificație sub forma valorii construite cu umor, bun simt și bunã inspirație. 

 

STANDARDE EDITORIALE  / Radiodifuzorii pot asigura, individual, standarde editoriale care sã contribuie la ridicarea nivelului de educație media al publicului și nu vor promova practicile editoriale care sacrificã performanța editorialã în favoarea compromisului cu soluții editoriale care conduc la coborârea nivelui de civilizație mediaticã a publicului. Este dezirabil ca spațiul de desfãșurare a competiției între radiodifuzori sã se poziționeze în zona superioarã a preferințelor publicului si sã contribuie la ridicarea nivelului acestora. INFORMAREA CORECTÃ In mãsura în care difuzeazã în principal sau secundar stiri si programe informative, televiziunile sau radiourile trebuie sã se comporte ca agentii socio-economice speciale ale cãror obiective antreprenoriale trebuie sa fie configurate pentru întrunirea conditiilor de furnizare a accesului la un drept fundamental, dreptul publicului la informare (Rezolutia Consiliului Europei 1003/93 referitoare la etica jurnalisticã) Informatiile nu ar trebui sã fie tratate ca o marfã, ci ca necesare pentru a satisface un drept fundamental al cetațeanului. În acest sens, nu ar trebui sã se exploateze nici calitatea si nici continutul știrilor sau opiniilor strict pentru a mãri audienta ori veniturile obtinute din publicitate, ci pentru a satisface în mod optim dreptul la informare, beneficiile în audientã si venituri, care sunt necesare si legitime în cazul radiodifuzorilor privati, ca suport al întregii lor activitãti, urmând a rezulta din excelenta indeplinirii acestei misiuni publice. (Rez COE 1003/93) Dat fiind cã activitatea radiodifuzorilor din zona programelor informative este una de “intermediere” între informatia preexistentã si public, în sensul de furnizare a unui serviciu de informare, acestia trebuie sã asume faptul cã și drepturile pe care le detin în legaturã cu libertatea de informare depind de destinatarii acesteia, adicã de cetateni. Aceasta nu înseamnã însã cã programele informative sunt doar un simplu act de rãspândire a informatiilor, in timp ce interpretarea acestora ar fi atributul prioritar al publicului. Dimpotrivã, informatia contine in sine traseul de la faptã la semnificatie, traseu care fãrã contributia interpretativã si analiticã a mass-media ar rãmîne un simplu labirint al confuziilor – cazul zvonurilor, care nu trebuie sã constituie o materie primã pentru media, este tipic în acest sens. In plus „libertatea in domeniul presei include, de asemenea si recurgerea la o anumitã dozã de exagerare, chiar de provocare” (tezã în decizie CEDO). Elementele de retoricã constitutive comunicãrii umane nu pot fi cenzurate tocmai în cazul mass-media audiovizuale. In sensul valorilor promovate de CEDO, libertatea de exprimare nu se exercitã numai pentru a difuza informatii sau idei care sunt primite favorabil sau cu indiferentã, ci si în cazul celor care socheazã, contrariazã, sau deranjeazã, cazuri in care radiodifuzorii se vor asigura cã difuzarea este motivatã prin ratiuni de interes public. Informarea corectã include și obligația de a include aspectele cele mai semnificative pentru viața societãții, inclusive cele cu relevanțã pentru dezvoltarea acesteia în sens pozitiv. Dat fiind cã evaluarea unor asemenea caracteristici nu poate fi apanajul unei autoritãți sau rezultatul unei reglementãri, acest principiu râmâne un “Principiu de relevantã”, principiu asumat individual de cãtre radiodifuzor și administrat dupã propria libertate de conștiințã a celor care participã la gestionarea lui , în conditiile în care nu se poate impune o instantã care sã decidã care anume aspecte sunt sau nu semnificative in sensul menționat. Respectul adevãrului presupune si educarea capacitãtii de a-l discerne si de a-l prezenta astfel încât efectul de informare a publicului sã fie maxim. Se recomandã ca verificarea legalitãții conținutului editorial sã fie integratã acțiunii de determinare a adevãrului și creativitãții editoriale într-un mod care nu poate influența și inhiba aceastã acțiune sau creativitatea mijloacelor de comunicare editorialã, în conditiile în care verificarea legalitatii va fi întotdeauna anterioarã difuzãrii programelor. Radiodifuzorii vor expune, dacã aleg sã facã acest lucru, principiile editoriale deopotrivã pentru a se identifica în fata publicului, dar si pentru a rãspunde aspirațiilor sale, ca si pentru a-l educa în sensul familiarizãrii cu valorile mass-media. 

JUDECÃTILE DE VALOARE / OPINIILE Desi opiniile sunt în mod necesar subiective si, în consecintã, nu pot si nu trebuie sã fie supuse criteriilor de corectitudine (dupã cum s-a exprimat CEDO „ judecãtile de valoare nu trebuie sã fie supuse probei veridicitãtii”), trebuie totusi sã existe asigurarea cã opiniile sunt exprimate în mod sincer si etic si cã ele sunt fondate pe un suport faptic credibil si suficient. Opiniile care iau forma unor comentarii la adresa unor evenimente sau acțiuni referitoare la persoane sau la instituții nu trebuie sa încerce sa nege realitatea faptelor sau a datelor. În exercitiul activitãtii editoriale trebuie sã se manifeste atât respectul legitim si reciproc fata de orientãrile ideologice ale editorilor si ale proprietarilor dar si acceptarea faptului cã aceastã activitate editorialã este limitatã de exigente imperative constând în raportarea de stiri corecte si de opinii etice. Acest lucru este esential în vederea respectarii dreptului fundamental la informare al cetatenilor. (Rez COE 1003/93)

 

 INDEPENDENTÃ SI IMPARTIALITATE Independenta si impartialitatea nu inseamnã neutralizarea valorii de adevãr a stirilor prin prezentarea platã și neutralizarea reciprocã a informațiilor și a opiniilor contradictorii. Continutul editorial va pune in evidențã opinia relevantã sau informația de maximã credibilitate, precizãnd însã caracterul relativ al veridicitãții, care în unele dintre cazuri, poate fi stabilitã numai în instantele de judecatã sau de evaluarea opiniei publice. Independenta si impartialitatea nu înseamnã a refuza evidenta adevãrului atunci când el se aflã cu în mod clar de partea unora dintre cei aflati în disputã, cu exceptia cauzelor penale, unde evaluarea apartine exclusiv instantelor de judecatã. Realizatorii vor fi impartiali din punct de vedere politic în realizarea programelor, fãrã a fi însã opriți de la a avea convingeri politice proprii. Continutul editorial va acorda importantã problemelor reale ale societãtii și nu va crea false probleme sau nu va obtura atenția publicului cu probleme minore. Totodatã se va avea în vedere adresarea pe un public țintã, care poate fi diferențiat pe capacitate de intelegere, informare și preferinte si nu numai în funcție de capacitatea de a rãspunde la mesajele comerciale, ci si în paralel cu aceasta. Nu se va crea confuzie intre cele douã planuri, respectiv planul editorial și cel publicitar, ci se va crea un cadru de repere care sã ajute publicul sã le distingã pentru a extrage beneficiile disponibile în ambele. Interesele comerciale ale societãților de radio si televiziune se vor putea exercita in limitele satisfacerii interesului public sau, în situatia cazurilor punctuale legitime în care nu existã o relatie directã între acestea si interesul public, fãrã a leza interesul public. RESPONSABILITATEA EDITORIALÃ Responsabilitatea editorialã aparține radiodifuzorului în calitatea sa de societate comercialã, respectiv structurii de proprietate și conducere care rãspunde de acțiunile societãții comerciale. Responsabilitatea editorialã se constituie numai în raport cu si este este opozabilã numai dispozitiilor legii audiovizualului si reglementãrilor subsecvente ale codului audiovizual. Orice conflict generat de continutul editorial care nu contravine însã acestor reglementãri nu antreneazã responsabilitatea editorialã a radiodifuzorului (ci responsabilitatea civilã sau comercialã, dupã caz.) Responsabilitatea editorialã se asumã în cadrul exercițiului politicii editoriale, de cãtre conducerea societãții. Politica editorialã reprezintã concepția asupra principiilor, regulilor și strategiei dupã care se structureazã producția și/sau difuzarea de conținut editorial, inclusiv punerea ei în practicã. Exercițiul ei poate fi delegat managerului, editorilor sau realizatorilor de programe în mod expres, dar fãrã a transfera și responsablitatea editorialã. Radiodifuzorul poate interveni în activitatea editorialã oricând considerã necesar, și în special atunci când delegarea politicii editoriale nu produce efectele prezumate. Instanța care detine dreptul de politicã editorialã beneficiazã, impreunã cu realizatorii, de dreptul de confidențialitate a surselor, așa cum este prevãzut de lege. Radiodifuzorul va stabili cu realizatorii de programe condițiile care se aplicã atunci când este utilizat recursul la clauza de conștiințã, respectiv la dreptul acestora de a nu acționa împotriva convingerilor proprii, care trebuie acordat fãrã limite. Decizia de a face publicã sau nu politica editorialã apartine autorilor ei, în conditiile în care politica editorialã poate sã îmbrace aspecte de confidentialitate care se supun regulilor competitiei corecte. Acesta nu face însã mai putin importantã responsabiltatea editorialã. I

 

NTERESUL PUBLIC SI PROTECTIA DREPTURILOR PERSOANEI / Este de interes public atât protejarea drepturilor individului cât si respectarea dreptului lui si al publicului de a fi informat în contextul asigurarii pluralismului surselor de informare. Libertatea de exprimare este ea însãsi de interes public. Problemele de interes public sunt în mare parte puse în discutie în legãturã cu figurile publice, respectiv persoanele care detin o functie publicã sau care utilizeazã resursele publice, sau în sens larg, toti aceia care joacã un rol în viata publicã, fie în politicã, ecomomie, arte, sfera socialã, sport sau în orice al domeniu, in sensul definitiei date de Rezolutia 1165 (1998) a Consiliului Europei. Noțiunea de figurã publicã nu se restrânge deci la politicieni sau membri ai administrației, ci include personalitãți din diverse domenii a cãror prezențã publicã stârnește interes. Figurile publice trebuie sã admitã cã pozitia lor în societate îi expune la o presiune sporitã asupra vietii lor private. Mai mult, „asteptarea legitimã de protecție a vieții private și a dreptului la propria imagine” nu poate fi invocatã în spații în care se admite o expunere normalã în fata publicului și a presei. Dat fiind ca persoanele publice contribuie la stabilirea standardelor sociale atât prin diferfențiere cît și prin exemplu, cercul interesului public legitim ar fi prea ingust circumscris dacã s-ar reduce numai la dezbaterea pe marginea reflectãrii unor comportamente care sunt moral sau legal discutabile și nu ar include și reflectarea normalitãtii comportamentului vieții zilnice, dacã aceasta serveste la formarea opiniei publice în chestiuni de interes general sau la dezbateri de interes general. In acest sens si programele de divertisment pot aborda viata privatã a persoanelor publice atât cu indreptãtirea datã de aspectele de interes public cât si în sensul cã programele de divertisment sunt la fel de bine protejate de dreptul la liberã exprimare. Valoarea de divertisment a conținutului editorial poate constitui o contribuție la formarea valorilor publice și de aceea prezintã interes public. In cazul persoanelor care acced în mod voluntar în viața publicã, acestea nu mai pot invoca dreptul de a rãmâne anonimi, imaginea lor devenind într-un anume grad o proprietate publicã la care mass-media poate face apel pentru a intretine dezbateri de interes public si constructia de valori ale vietii cotidiene. Prezentarea unor astfel de cazuri se va face numai dacã radiodifuzorii vor fi în mãsurã sã demonstreze cã expunerea unor aspecte de viatã privatã, indiferent dacã prejudiciazã sau nu imaginea persoanei, reprezintã o contributie la dezbateri de interes general care consolideazã valorile societãtii contemporane. In sensul construcției de valori civice, radiodofuzorii pot avea în vedere valorizarea principiilor anti-discriminare în mod pro-activ, prin promovarea de conținut care sã conducã la înțelegerea importanței patrimoniului valoric al egalitãții în drepturi a persoanelor. In acest sens se va acorda atenție principiului egalitãții dintre femei și barbați și combaterii prejudecãților care contravin acestui principiu. Radiodifuzorii vor respecta principiul prezumției de nevinovãtie în sensul de a nu califica o persoanã ca fiind vinovatã de comiterea unei fapte penale sau a unor contravenții înainte ca acest lucru sã fi fost stabilit prin parcugerea tuturor cãilor de dezbatere în instanțele de judecatã, iar acuzatiile formulate la adresa sa vor fi prezentate ca relative. Aceasta prezumptie se aplicã însã numai în cazul unor acuzatii pentru fapte care pot face obiectul instanțelor de judecatã. In mãsura în care asemenea acuzatii se formuleazã de cãtre politicienii care beneficiazã de imunitate pentru declaratii politice, contextul va fi prezentat ca atare publicului. In mod corespondent, acuzatiile pentru fapte de altã naturã decât cele care pot face obiectul instanțelor de judecatã vor fi prezentate ca nefiind purtãtoare de alte incriminãri decât cele cu sens moral sau etic, care nu pot fi stabilite pe calea instanțelor de judecatã. 

 

REPREZENTAREA VIOLENTEI  / Reprezentarea violentei in programele de televiziune este limitata prin prevederile legii audiovizualului precum si prin deciziile emise de CNA in aplicarea legii. Programe care contin reprezentari ale violentei pot fi transmise in situatia in care ele nu afecteaza dezvoltarea fizica sau mentala a minorilor, dat fiind caracterul limitat al violentei in cauza sau date fiind conditiile speciale de programare a acestora si de marcare a lor cu avertizari, care, in general, exclud accesul minorilor la difuzarea lor. Totodata, in privinta programelor care includ violenta, trebuie distins ceea ce reprezinta continut nelegal, anume ceea ce nu poate fi transmis in nici o situatie, de ceea ce poate fi transmis numai cu avertizari obligatorii sau numai la intervale orare permise, precum si de ceea ce reprezinta continutul a carui difuzare nu incalca prevederile legii dar care, de asemenea, contine o reprezentare a violentei si poate induce un stress, sau poate induce comportamente nedorite. Aceste din urmã tipuri de programe, care pot fi difuzate, dar a caror difuzare nu este dezirabila, dincolo de criteriile impuse de lege, pot fi supuse unui regim de autoreglementare. Spatiul de actiune al autoreglementarii vizeaza programe cu continut de violenta a caror difuzare presupune ca prevederile legale nu au fost incalcate, dar care sunt supuse unor restrictii suplimentare. Ca urmare, nerespectarea acestor restrictii de autoreglementare nu poate fi considerata o incalcare a legii sau a reglementarilor CNA emise in aplicarea legii. Dat fiind ca lumea reala contine violenta, este rezonabil ca televiziunea sa o reflecte, chiar daca aceasta poate produce o agresiune asupra publicului, dar numai daca acesta agresiune este un efect secundar si este complementarã scopului motivat al informarii si avertizarii publicului. In sensul prezentului cod, prin violențã se înțelege: “actiune de forta care agreseaza integritatea fizica sau psihica a individului pentru a-i domina sau distruge identitatea umana.” Prezenta violentei in programe trebuie sa fie intotdeauna justificabila editorial sau prin logica dramaturgica a programului, in sensul ca trebuie sa stabileasca o relatie de continut informational sau spectacular cu publicul, care sa se inscrie in datele interesului public specific domeniului audiovizual. Difuzarea de programe care contin violenta gratuita (anume violenta care nu joaca un rol central in definirea subiectului, a unui personaj sau a unei teme a programului ca ansamblu, la randul lui motivat valoric) este interzisa prin lege. Violenta care are ca scop socarea publicului pentru a-i atrage atentia asupra programului fara a-i oferi elemente necesare pentru a intelege justificarea editoriala sau dramaturgica a acestuia, si care recurge la reactiile lui primare, nemediate de resursele sale culturale si de civilizatie, trebuie evitata. Astfel, se va avea in vedere ca: Difuzarea de programe care promoveaza sau elogiaza violenta este nedezirabila. Efectul spectacular bazat pe violenta este de evitat. Programele pentru copii nu vor contine decat grade reduse de violenta fizica, verbala sau emotionala. Violenta in termenii referentiali ai lumii reale trebuie sa se distinga de violenta ca efect al fanteziei si sa fie supusa unei restrictii mai accentuate in cazul unor elemente de continut similare. Reciproc, reprezentarea violentei marcate drept imaginar poate fi mai larga. In programele care contin referiri la violenta reala trebuie prezentate publicului efectele finale ale violentei asupra faptasilor si asupra victimelor. Desi se admite ca in cazul filmelor de gen (actiune, sf, thriller) gradul crescut de conventie permite o prezentare mai explicita a violentei, trebuie totodata avut in vedere ca in melodrame sau telenovele conventia poate intensifica efecte nedorite, in perceptia sinuciderilor, de pilda, care pot afecta publicul. In programele pentru copii cu personaje reale, violenta se va prezenta numai daca este esentiala pentru dezvoltarea personajelor sau a intrigii. Programele de animatie care contin violenta stilizata si non-realista nu vor avea violenta ca tema centrala si nu vor stimula imitarea unor comportamente periculoase. Programele pentru copii vor trata cu atentie teme care pot induce copiilor sentimente de insecuritate. Programele pentru copii trebuie sa evite promovarea de comportamente imitative periculoase. Programele nu vor contine scene de violenta realista care sa induca ideea ca violenta este modul cel mai eficient de a solutiona probleme sau conflicte reale. Programele nu vor minimaliza efectele violentei in viata reala. Programele nu vor contine elemente terifiante arbitrare, fara relatie de continuitate cu tema programului. „Controlul parental” instituit prin reglementari aplicabile programelor nu trebuie sa devina un substitut pentru responsabilitatea directa a parintilor, aceștia trebuind sã fie avertizați de radiodifuzor în acest sens. Violenta in stiri si programe informative: Violenta va fi prezenta in stiri si programe informative numai daca prezentarea ei aduce o informatie relevanta pentru teme sociale de ansamblu sau specifice, sau daca este necesara pentru a semnala si constientiza un pericol sau un risc general - individual sau colectiv. Informatiile continand scene de violenta vor fi precedate de avertizari cu privire la potentialul efect de stress pe care il pot avea asupra publicului in general sau asupra unor categorii speciale (minori). Se va avea in vedere ca pozitia in jurnalele de stiri a reportajelor continand violenta sa nu creeze elemente suplimentare de soc si sa nu afecteze identitatea stirilor din imediata vecinatate. Informatiile despre incidente violente care pot afecta minorii sau familiile trebuie prezentate intr-o maniera cat mai putin explicita. Daca acest lucru nu se poate face, si daca nu se contravine interesului public al necesitiatii informarii eficiente, acestea vor fi difuzate in intervale orare de regula inaccesibile minorilor. Respectul pentru demnitatea fiintei umane impune reguli speciale prin care sa se evite excesul de realism atunci cand sunt prezentate victime (in cazuri unde acest lucru are o motivare exceptionala). Se va evita excesul prin cumul de difuzare de programe cu violenta motivate individual, pentru a nu se crea ca rezultanta presiuni asupra publicului. Reportajele si stirile despre evenimente conflictuale sau acte teroriste nu vor fi prezentate in asa fel incat a incite la dezordine si violenta sau sa creeze panica. Prezentarea unor incidente violente sau a urmarilor acestora nu va fi controlata si cosmetizata in asa masura incat relevanta informatiei sa fie afectata sau sa se creeze o imagine falsa despre conditia umana. Totodata, trebuie avute in vedere actiuni de stimulare a constructiei unei perceptii active a publicului, prin: Educarea publicului pentru a intelege riscurile la care se expune in raport cu emisiunile care contin violenta. Alfabetizarea televizuala: intelegerea modului in care poate fi selectata si asimilata oferta de programe. Promovarea introducerii unui sistem tehnic de blocare voluntara, de catre parinti, a accesului copiilor la emisiuni care contin violenta (de tipul V-cip-ului ) Promovarea educationala a deciziei si a mijloacelor necesare pentru a alege calitatea drept criteriu in selectarea emisiunilor. Promovarea concertata a unor programe si strategii care sa induca la public reactii valorice active fata de oferta de programe si care, drept consecinta, sa promoveze competitia pentru audienta intre companiile de televiziune preponderent pe vectorul calitatii programelor. Se va promova in emisiuni cultura respectului reciproc si a depãsirii violenței, a spiritului civic si democratic. Se vor oferi cat mai multe informatii despre caracterul programelor cu continut de violenta (prin EPG, teletext, programe tiparite, etc.) Se va promova in programe educatia pentru o lectura critica a imaginii, care sa releve mecanismul implicarii individului in perceptia acesteia.

 PREZUMPȚIA DE CREATIVITATE / Totuși, este specific pentru o parte din principiile formulate aici cã nu pot decât sã rãmânã la nivelul de reper, fiind imposibilã o judecatã asupra faptului dacã practica editorialã se conformeazã lor sau nu. Pentru noi este suficient însã ca aceste principii sã constituie o preocupare, iar punerea lor in practicã sã producã o valoare construitã conform creativitãții fiecãrui editor. Acesta este principiul „prezumpției de creativitate”.

RadioGalaxy.Ro